În cadrul unui proiect implementat de Bankwatch Romania în colaborare cu Asociația Front/Feminism-Romania, Carmen Radu a redactat un articol despre tranziția justă și egalitatea de gen. Cu acordul autoarei, reproducem câteva fragmente. Puteți consulta întregul articol aici.
Indexul Egalității de Gen 2023
Ce rol are egalitatea de gen în tranziția justă
Eforturile pentru o tranziție verde justă și cele pentru egalitate de gen nu pot funcționa decât împreună. Ca recunoaștere a acestei interdependențe, cea de-a zecea ediție a Indexului European al Egalității de Gen, lansată de Institutul European pentru Egalitate de Gen – EIGE în octombrie 2023 creează o legătură directă cu Pactul Verde European și introduce pentru prima oară lentila de gen în politicile climatice. Indexul măsoară progresul statelor UE privind atingerea egalității de gen prin analiza unor domenii precum participarea femeilor pe piața muncii, la deciziile economice și politice, accesul la sănătate, împărțirea echitabilă a sarcinilor domestice, incidența violenței de gen.
Analiza intersecției dintre gen și schimbări climatice este relativ nouă în Europa. Vocile specialiștilor cer o mai mare aplecare asupra integrării dimensiunii de gen în toate politicile și mecanismele pentru tranziție justă. Puținele studii care au fost realizate arată că efectele schimbărilor climatice adâncesc inegalitățile de gen deja existente la nivel structural. Piața forței de muncă se schimbă favorizează domeniile masculinizate precum ingineria, unde este nevoie de cunoștințe tehnice, științifice și digitale. Există diferențe de gen în educația fetelor și băieților în ceea ce privește aceste domenii, femeile neavând acces în aceeași măsură la locurile de muncă bine plătite, ceea ce va crește în continuare diferențele de salarizare între femei și bărbați. Criza climatică determină creșterea prețurilor la energie, scăderea investițiilor sociale, creșterea sărăciei energetice mai ales în rândul femeilor. Toate acestea au loc pe un fond cultural în care femeile se regăsesc în cel mai mare risc de sărăcie, fiind cele ce au grijă de casă, de copii, de gospodării, resimțind în mod mai acut lipsa resurselor pentru iarnă sau a unei infrastructuri funcționale de îngrijire.
Femeile și copiii sunt victime într-o mai mare măsură a fenomenelor meteo extreme generate de criza climatică, precum inundațiile și incendiile. UN Environment estimează că peste 80% din refugiații climatici din lume sunt femei. Cele mai vulnerabile categorii sunt cele mai afectate: femei în vârstă, femei din zone rurale, cu dizabilități, sărace, rome, LBTQ, migrante, femeile din zonele cu conflicte armate.
Pandemia COVID 19 ne-a arătat cum, în cazul unor crize majore, infrastructura de îngrijire, serviciile sociale, serviciile pentru asistență în caz de violență de gen, accesul la sănătatea reproductivă – toate au fost întrerupte parțial sau total, afectând preponderent femeile. În cazul crizei climatice, acțiunile de mitigare și adaptare pot reprezenta însă o importantă oportunitate de a accelera egalitatea de gen și a ne asigura astfel că nimeni nu va fi lăsat în urmă.
Implementarea politicilor Pactului Verde European trebuie realizată într-un mod incluziv și integrator pentru toate categoriile sociale, cu accent pe cele mai vulnerabile persoane, astfel încât tranziția către o economie verde să fie cu adevărat justă.
Măsuri care pot atenua impactul crizei climatice asupra femeilor
Trebuie dezvoltată reziliența comunităților și abilitatea lor de a răspunde provocărilor schimbărilor climatice, prin anticiparea nevoilor specifice și includerea lor în politicile și programele care se implementează la nivel local. Este importantă consultarea grupurilor vulnerabile și includerea lor la masa discuțiilor pentru a creiona politicile la firul ierbii, ținând cont de specificitatea nevoilor din comunitățile respective.
Femeile sunt subreprezentate la masa deciziilor politice și economice, așa cum arată Indexul Egalității de Gen – în ritmul actual, mai trebuie să așteptăm încă 60 de ani pentru a atinge egalitatea de gen în Europa. Este nevoie de creșterea participării femeilor la deciziile legate de tranziția spre o economie verde, mai ales în sectoare puternic masculinizate, precum transportul și energia.
Mecanismul pentru o Tranziție Justă al Uniunii Europene acordă o importanță sporită integrării dimensiunii de gen și dimensiunii sociale, recunoscând beneficiile antreprenoriatului feminin în construirea unor afaceri mai sustenabile, precum și rolul femeilor ca agenți de schimbare prin generarea, consumul și promovarea soluțiilor sustenabile.
Enumerăm câteva dintre măsurile sugerate in articol:
- sprijinirea femeilor ca lideri climatici;
- încurajarea investiției în companii cu o mai mare diversitate de gen;
- creșterea calității vieții și bunăstării, în strânsă legătură cu munca de îngrijire;
- investiții publice în infrastructura de îngrijire, de sănătate și asistență socială;
- încurajarea prezenței femeilor în domeniile masculinizate, inclusiv prin cote de gen;
- fonduri publice pentru eliminarea inegalităților de gen în salarizarea sectoarelor;
- recrutare și training care să țină cont de specificitatea nevoilor femeilor (cu servicii de îngrijire a copiilor la fața locului și transport public eficient);
- drepturi sociale pentru lucrătorii domestici;
- crearea de noi locuri de muncă și antreprenoriat feminin etc.
Autoarea articolului s-a mai întrebat dacă poate implementa România o tranziție justă care să țină cont de dimensiunea de gen. Răspunsul îl găsiți în articolul complet, publicat pe site-ul Bankwatch.